* articol aparut si pe portalul de dezvoltare personala www.empower.ro Intrucat schimbarea este motivul cel mai intalnit pentru care persoane sau organizatii apeleaza la un coach, deschid acum o serie de articole pe aceasta tema, care pentru mine reprezinta un interes special, atat personal cat si profesional.

Ce a fost nu va mai fi!

Incep cu un truism: traim intr-o lume in care “singura constanta este schimbarea”. Totul in jurul nostru se schimba in timp – corpul nostru, mentalitatea noastra, relatiile noastre, compania in care lucram, sistemul social in care traim. Ceea ce este diferit astazi este viteza si frecventa foarte mare a schimbarilor. In Romania, spre deosebire spre tarile din Occident, ritmul schimbarii este chiar mai alert si astfel suntem fortati sa ne adaptam foarte rapid la schimbare. Usor de zis, greu de facut! Pentru ca atat indivizii, cat si organizatiile cauta stabilitatea si incearca sa diminueze riscul. Cautam o relatie stabila, un loc de munca sigur si prietenii de durata. Companiile cauta crestere pe termen lung si dezvoltare durabila. Putem avea toate aceste lucruri, dar mai degraba in sensul de proiecte pe termen lung, decat garantia ca “nimic nu se va schimba niciodata”.

Cum ne adaptam la schimbare?

Cred ca putem intelege si accepta schimbarea in viata noastra si putem invata sa apreciem lucrurile bune ale oricarei schimbari. Primul pas ar putea fi sa intelegem ce se intampla in interiorul nostru pe parcursul procesului de schimbare. Abordarea care m-a convins in analiza schimbarii ii apartine lui William Bridges, consultant american in domeniul culturii organizationale. Mult mai mult decat o simpla subtilitate lingvistica, William Bridges sustine ca exista o diferenta fundamentala intre schimbare si tranzitie:

• schimbarea este evenimentul extern, initiat sau impus;
• tranzitia este impactul psihologic care se petrece in interiorul nostru ca rezultat al schimbarii.

De exemplu, schimbarea poate fi faptul ca am un nou loc de munca. Tranzitia este multitudinea de stari prin care trec in acest proces. Si astfel, simt teama… mi-e teama ca nu o sa ma integraz in noul colectiv sau ca nu o sa am performanta dorita. Sunt entuziast si nerabdator – de-abia astept sa incep! Ma bucur sa fiu intr-un colectiv nou. Sunt ingrijorat ca nu o sa ma inteleg foarte bine cu seful meu… Pentru a invata din schimbari, primul pas este acela de a accepta in interiorul nostru ca facem o “trecere”. Mai mult, trecerea nu este neaparat lina, intrucat schimbarea, daca este autentica, presupune efort. Astfel, va fi intotdeauna un decalaj temporal intre schimbarea externa, formala si cea interiora, din sufletul nostru. In aceasta trecere, avem nevoie de resurse. Si daca societatile traditionale aveau ritualuri de trecere, in lumea moderna suntem mai singuri si ne bazam mai mult pe resursele interioare si reteaua familiala si sociala. Dar vestea buna este ca toti suntem experti in schimbare! Am schimbat cu totii orase, scoli, locuinte, locuri de munca, relatii… Iar de acum inainte, nu ramane decat sa apelam la ce ne-a ajutat atunci, si sa credem, dupa cum spune Andy Szekely, ca “Tot ce am nevoie este in mine, ACUM!”.